Traficul de fiinte umane este o problema majora in toata lumea, asta chiar daca traim in 2025 si ar trebui sa nu mai existe asa ceva. Institutiile si ONG-urile lupta cu acel fenomen pe toate fronturile si mai nou se folosesc si de tehnologii moderne, de exemplu de blockchain, pentru a imbunatati raspunsul la solicitari si a avea actiuni mult mai eficiente.
Doar in 2023, conform studiilor si rapoartelor globale, aproape 134.000 de victime ale traficului de fiinte umane au fost identificate, cu o crestere substantiala fata de 2022, cand erau daor 115.324. Condamnarile pentru trafic de fiinte umane au ajuns in 2023 la 7.115, spre deosebire de doar 5.577 in 2022. Vestea buna e ca avem cateva tari care au inregistrat progrese serioase in lupta eficienta impotriva traficului de fiinte umane, printre care si Algeria, Ciad, Guineea-Bissau, Curaçao.
In 2024 au fost indentificate la nivel global iarasi peste 133.000 victime si peste 7.000 condamnari, cele mai multe victime fiind in Asia Centrala si de Sud, peste 50.000, Africa, peste 21.000, Europa, peste 33.000, Emisfera Vestica, peste 18.000 victime.
Tehnologia blockchain poate fi utila in foarte multe domenii pentru a oferi metode descentralizate si sigure de a inregistra si urmari tranzactii, de a asigura un managenent eficient al datelor. Transparenta, imuabilitate, securitate sporita, toate recomanda tehnologia blockchain pentru domenii in care eficienta operationala si increderea sunt de baza si foarte importante pentru desfasurarea activitatilor de zi cu zi.
Unul dintre domeniile unde s-ar putea folosi si se foloseste deja, insa nu pe scara larga, tehnologia blockchain este prevenirea traficului de fiinte umane. Natura descentralizata a blockchain va permite ONG-urile si altor institutii sa lupte mult mai usor si mai rapid, eficient impotriva traficului de carne vie. Se vor crea sisteme mai eficiente pentru urmarirea si monitorizarea resurselor, asigurandu-se tragarea la raspundere pentru cei vinovati, colaborarea intre entitatile care lupta pentru combaterea traficului de fiinte umane fiind dintr-odata mai buna si mai usor de definit.
Trebuie sa fim constienti de un lucru: traficul de fiinte umane este o realitate dura, multi oameni sunt exploatati si folositi peste tot in lume impotriva vointei lor, drepturile le sunt incalcate in permanenta. De la munca fortata la exploatare sexuala, sclavie moderna, toate se inscriu sub umbrela unui termen aparent vag, trafic de fiinte umane. Natiunile Unite estimeaza ca peste 40 de milioane de oameni cad victima sclaviei moderne, femeile si copiii din medii defavorizate fiind cele mai afectate categorii sociale. Impactul traficului de fiinte umane nu e doar la nivelul celor implicati, ci si la nivel societal, economic, la nivelul comunitatilor.
Traficul de fiinte umane deturneaza siguranta publica, erodeaza inscrederea in institutiile tarii, regionale, perpetuand cicluri nesfarsite caracterizate de saracie si de inegalitate. Traficantii opereaza adesea din umbra, folosesc metode sofisticate pentru exploatarea celor vulnerabili, e foarte greu sa identifici victime eficient, sa ii gasesti pe cei vinovati si sa fie trasi la raspundere pentru ceea ce fac. De multe ori victimele refuza sa raporteze abuzurile de teama catalogarii odata ce afla societatea sau comunitatea despre ce s-a intamplat.
Cum poate ajuta tehnologia blockchain in lupta impotriva traficului de fiinte umane? Prin imbunatatirea mecanismelor de finantare pentru programele impotriva traficului de fiinte umane. Modelele traditionale de finantare au de multe ori probleme de transparenta, apare birocratia, resursele alocate sunt foarte greu de folosit uneori pentru ca ajungi prea greu la ele.
Platformele de finantare bazate pe blockchain ar putea ajuta la simplificarea procesului de strangere de fonduri si distribuire, asigurandu-se ca fiecare tranzactie este usor de urmarit si verificat. Contractele smart sunt foarte bune, toate datele si executia sunt scrise in cod direct, poti sa te bazezi deja pe anumite sume, anumite valori ale finantarilor, predictibilitatea este mai mare. ONG-urile sau autoritatile au din start rezultate vizibile, palpabile.
Si tot prin blockchain se pot face mai usor donatii directe de la indivizi, corporatii pentru proiecte specifice, fara intermediari, cu fonduri care ajung la cei care au mare nevoie de ajutor. Sustenabilitatea financiara pentru ONG-uri si institutii inseamna un pas inainte pentru combatarea traficului de fiinte umane.
Sunt create sisteme transparente de tracking, monitorizare pentru o lupta reala si eficienta impotriva traficului de fiinte umane. Se evalueaza si impactul mai simplu pentru orice fel de actiuni intreprinse, datele sunt inregistrate si usor de accesat oricand in siguranta, viata privata a victimelor este aparata si nimeni nu stie despre cine e vorba.
Cei care doneaza pentru cauze ce au legatura cu prevenirea traficului de fiinte umane vor avea incredere in institutii, ONG-uri, vor putea sa isi dea seama de eficienta diferitelor interventii. Distribuirea de date intre organizatii si instititutii, colaborarea reala, raspunsurile coordonate vor contribui si ele la o lupta articulata impotriva traficului de fiinte umane. Raspunsul institutiilor si ONG-urilor va fi ferm, rapid, eficient cu ajutorul tehnologiei blockchain.
ONG-urile demonstreaza ca tin cont de practicile etice, de folosirea responsabila a resurselor, oricine are acces la datele din retea poate sa vada in mod transparent ce se intampla. Asa apar si investitii mai mari in programe pentru combaterea traficului de fiinte umane.
Si cum nimic in lumea asta nu e roz, sunt si multe dezavantaje care vin la pachet cu tehnologia blockchain. Cea mai mare ingrijorare este legata de diviziunea digitala. Nu toate regiunile au acces egal sau conectivitate la internet, si tocmai acolo ai si cel mai mare risc de trafic de fiinte umane, implementarea oricaror programe si popularizarea sunt foarte dificile.
Si mai apare si retinerea celor care nu prea sunt familiarizati cu tehnologia blockchain si cu ce implica ea, dar si securitatea datelor si confidentialitatea lor-se pun mereu probleme legate de stocare si distribuirea datelor mult mai sensibile ce au legatura cu traficul de fiinte umane. Identitatea victimelor trebuie protejata in timp ce e dat accesul la date si sunt distribuite mai departe, legislatia legata de blockchain inca e in evolutie si nu are claritate asa de mare, si de aici alte probleme.
Cu toate astea, sunt deja multe exemple de parteneriate intre ONG-uri si platforme blockchain, de exemplu parteneriatul Thorn si Everlerdger-Thorn a dezvoltat un instrument numit Spotlight care se foloseste de machine learning pentru identificarea potentialelor victime ale traficului de fiinte umane in on-line. Bazele de date sunt sigure prin intermediul tehnologiei blockchain, informatia e distribuita in siguranta, identitatea victimelor e protejata.
Oportunitatile si modul in care vor fi valorificate vor fi decisive pentru viitorul tehnologiei blockchain in cadrul combaterii traficului de fiinte umane. Dezvoltarea aplicatiilor descentralizate, dApps, ar putea fi o astfel de oportunitate interesanta, aplicatii destinate doar combaterii traficului de fiinte umane-se vor raporta in timp real incidente, victimele si martorii vor putea comunica imediat, in timp ce siguranta lor si viata privata, anonimatul vor fi asigurate.
Se vor crea si platforme integrate care vor avea mai multe instrumente, analiza data, machine learning, blockchain, pentru a spori eficienta eforturilor din acest domeniu atat de important.
Concluzia e simpla: astfel de tehnologii sunt de dorit si trebuie integrate in programele pentru combaterea traficului de fiinte umane, asta pentru a crea schimbari notabile in lupta impotriva traficului de fiinte umane.