Organizatiile caritabile sunt acuzate de foarte multe ori de lipsa de transparenta, de probleme legate de responsabilitate si de asumare a responsabilitatii sau de limitari legate de modalitatile prin care pot accepta donatii. Blockchain si criptomonedele, cripto-filantropia (sau utilizarea tehnologiei blockchain pentru a facilita contributiile caritabile) ofera o solutie alternativa, cu tranzactii descentralizate si directe care pot ajuta aceste organizatii sa primeasca donatii si sa stranga fonduri mai eficient.
Intersectia dintre tehnologia blockchain si caritate este o noutate si un domeniu in care evolutia e foarte rapida, cu un potential urias de a revolutiona modul in care opereaza organizatiile filantropice. Blockchain-ul, descentralizat si imuabil, ofera un set unic de avantaje care pot spori transparenta, responsabilitatea si eficienta in donatiile caritabile.
E un drum foarte lung pana sa vedem criptomonede peste tot, asta e clar, in toate sectoarele si industriile, domeniile. Si e un drum enorm de lung pana sa vedem criptomonede folosite in mod curent in domeniul filantropic. Dar o raza de speranta exista, avem deja cateva organizatii care deja utilizeaza criptomonedele si tehnologia blockchain ca metoda de donatii pentru cazurile care au mare nevoie de ajutor.
Donatorii care vor sa utilizeze criptomonede si sa doneze pot sa doneze la momentul de fata doar catre aceste organizatii, asociatii. Dar ca sa si accepte donatiile organizatia respectiva trebuie sa ai o infrastructura, o modalitate de distributie a fondurilor transparenta si eficienta.
Odata ce ai criptomonede in actiuni filantropice si donatii ai transparenta totala, tranzactiile sunt unice, usor de urmarit, de gestionat via blockchain, retelele blockchain sunt globale si descentralizate, nu ai parti terte implicate, fondurile donate via criptomonede ajung direct la organizatii.
Datele digitale stocare si partajate sunt in siguranta, exista contracte smart si documentele importante nu se vor modifica pe parcurs, cheltuielile sunt reduce daca se foloseste tehnologia blockchain in actiuni filantropice, parti din procesul de donare sunt automatizate, nu e nevoie de atat de multi intermediari.
Cei care doneaza au mai mare incredere ca donatiile lor ajung unde trebuie, organizatiile isi construiesc o imagine mai solida cu o astfel de abordare. Donatorii vor primi actulizari in timp real legate de progresul proiectelor, de impactul contributiilor, fraudele sunt reduse. Initiatile internationale sunt sustinute de blockchain si de criptomonede, se incurajeaza si oportunitati de crowdfunding la nevoie.
Plus ca ai taxe reduse sau se anuleaza taxarea in anumite tari, de exemplu SUA, daca se foloseste o anumita criptomoneda agreata, deducerea fiscala poate fi mai mare.
In 2017, organizatia Fidelity Charitable a primit echivalentula 69 milioane de dolari in donatii in criptomonede, si tot in acelasi an, un donator anonim a dat 55 milioane de dolari in donatii Bitcoin pentru diverse organizatii din toata lumea via Pineapple Fund. Blockchain Charity Foundation (BCF) poate fi un alt exemplu de filantropie in care e implicat blockchain si criptomonedele.
Dar cum functioneaza donarea via blockchain si criptomonede? E simplu. Indivizii trimit criptomonede catre portofelul virtual al organizatiei. Se autentifica tranzactiile prin retele descentralizate de computere, dupa care se adauga la blockchain, unde se transforma intr-o inregistrare permanenta si usor de urmarit.
Donatia ajunge foarte repede la organizatie si de acolo la cine are nevoie de ea. Organizatiile pot sa accepte donatii in criptomonede in multe moduri, inclusiv prin intermediul tokenurilor fungibile.
Mai intervin si contractele smart care automatizeaza procesul, programate sa permita accesul la fonduri doar cand se intrunesc niste conditii, de exemplu cand organizatia vine cu dovada de impartirea a ajutorului catre cei care au nevoie mare de el.
Securitatea tranzactiilor e imbunatatita simtitor daca se folosesc blockchain si criptomonede, exista criptare, se verifica mereu donatiile via retele descentralizate, deci nimeni nu are cum sa intervina pe parcursul procesului. Fiecare individ ce doneaza are o identitate digitala sigura. Asa se poate transforma complet viata refugiatilor, altor persoane care nu au documente oficiale, asigurandu-se accesul la fonduri si servicii filantropice targetate.
Si pentru ca niciodata lucrurile nu sunt atat de roz precum par, utilizarea tehnologiei blockchain in filantropie are si numeroase dezavantaje:
- Costuri mari cu implementarea si operationalizarea-e nevoie de investitii in hardware, dezvoltare software, infrastructura;
- Taxe pentru tranzactii-multe sisteme blockchain publice au taxe pentru toate tranzactiile executate;
- Complexitate tehnica si lipsa abilitatilor pentru operare-e greu pentru cineva care nu e familiarizat cu tehnologia blockchain sa invete rapid sa o foloseasca pentru a facilita donatiile. Organizatiile nu au de obicei oameni care sa dezvolte, sa asigure mentenanta si sa securizeze sistemele bazate pe blockchain;
- Probleme legate de scalabilitate-volumul de tranzactii e prea mare de multe ori, blockchain nu se descurca cu asa ceva, stocarea datelor e permanenta, deci e nevoie despatiu de stocare in permanenta din ce in ce mai mult;
- Consum mare de energie electrica-impactul asupra mediului e mare, se foloseste un mecanism consens tip Proof-of-Work (PoW) care consuma foarte multa energie electrica.
- Volatilitatea preturilor si gestionarea activelor-valoarea donatiilor poate fluctua foarte mult, securitatea portofelelor electronice nu e foarte buna de fiecare data;
- Imuabilitatea datelor si probleme legate de confidentialitate-nu ai cum sa corectezi erorile foarte rapid, pana sa produca efecte, odata ce datele ajung in blockchain nu ai ce sa le mai faci si asa alocarea de fonduri catre diverse cauze este afectata directa. Donatorii si beneficiarii nu se mai bucura de confidentialitate deplina pentru ca sistemele blockchain si criptomonedele nu permit o gestionare foarte usoara daca nu ai cunostinte tehnice suficient de bune.